Prisma - Adupratu per dividisce o disperse i fasci di luce.
Descrizzione di u produttu
Un prisma hè un poliedru fattu di materiali trasparenti (cum'è u vetru, u cristallu, ecc.). Hè largamente adupratu in strumenti ottici. I prismi ponu esse divisi in parechji tippi secondu e so proprietà è usi. Per esempiu, in strumenti spettroscopici, u "prisma di dispersione" chì decompone a luce cumposta in spettri hè più cumunimenti adupratu cum'è un prisma equilaterale; in strumenti cum'è i periscopi è i telescopi binoculari, cambià a direzzione di a luce per aghjustà a so pusizione d'imaghjini hè chjamatu "prisma cumpletu". I "prismi riflettenti" generalmente utilizanu prismi à angulu rettu.
U latu di u prisma: u pianu induve a luce entra è esce si chjama u latu.
A sezzione principale di u prisma: u pianu perpendiculare à u latu hè chjamatu sezzione principale. Sicondu a forma di a sezzione principale, pò esse divisa in prismi triangulari, prismi à angulu rettu è prismi pentagonali. A sezzione principale di u prisma hè un triangulu. Un prisma hà duie superfici rifrangenti, l'angulu trà elle hè chjamatu apice, è u pianu oppostu à l'apice hè u fondu.
Sicondu a lege di a rifrazione, u raghju passa per u prisma è hè deviatu duie volte versu a superficia inferiore. L'angulu q trà u raghju surtente è u raghju incidente hè chjamatu angulu di deflessione. A so dimensione hè determinata da l'indice di rifrazione n di u mezu di u prisma è l'angulu incidente i. Quandu i hè fissu, diverse lunghezze d'onda di a luce anu diversi anguli di deflessione. In a luce visibile, l'angulu di deflessione hè u più grande per a luce violeta, è u più chjucu hè per a luce rossa.